Battlestar Galactica – luni intregi am salivat gandindu-ma la el, citind recenzii fabuloase, urmarind previewuri si vazand ca intreaga America e fascinata de acest remake al serialului de succes din anii ‘70. Luni, in sfarsit, am pus mana pe el si nu i-am mai dat drumul, a urmat un maraton de 3 zile de BSG, urmarind episod dupa episod, drama dupa drama, aventura peste aventura. Cum am terminat deja al doilea sezon (si astept cu sufletul la gura ziua de 6 octombrie, cand o sa inceapa al treilea sezon, din care am vazut deja secvente intr-un preview (pe fundalul caruia se aude Nickelback – Savin me, care se potriveste ca o manusa situatiei)), m-am gandit sa spun cateva vorbe despre el. Da, este interesant. Da, este original. Da, este cel mai bun serial SF de pe piata si bate de departe la posterior seriale precum SG-1, Atlantis, 4400 sau altele. Este un serial exceptional ce povesteste criza prin care trece umanitatea dupa ce cylonii pornesc un razboi si distrug aproape in totalitea omenirea, prin cateva atacuri nucleare, in urma caruia raman nici 50.000 de supravietuitori. Oamenii trebuie sa se protejeze impotriva atacurilor cylonilor, care acum avand forma umana, se pot infiltra in nave neobservati, impotriva geloziei si invidiei oamenilor, impotriva setei de putere a comandantilor, impotriva deciziilor gresite pe care oamenii sunt tentati sa faca, impotriva realitatii, care spune ca peste 18 ani vor disparea de pe fata (?) galaxiei daca nu fac schimbari in modul lor de viata. Ronald D. Moore este persoana responsabila de acest remake excelent, in care se simte foarte mult influenta sa (avand un masterat in stiinte politice de la Cornell, care este una din cele mai bune facultati din lume), deoarece politica si religia joaca un rol important in viata personajelor (spre deosebire de serialul din ‘77, unde s-a evitat discutia despre asta). Si, desi are cliseele si greselile sale, desi are mai putina stiinta decat ne-am astepta si implica multa drama si actiune, este un show ce merita urmarit si este cu mult peste balariile pe care le gasim de obicei la tv. De mentionat ca #6 e a naibii de atragatoare (fracking cylons).
Two and a Half Men – un sitcom dragut, amuzant, dar destul de prostut si previzibil, in care nu se intampla mai nimic propriu zis, povestea nu trece mai departe, sunt doar o colectie de glume (uneori) interesante. Am ajuns la jumatatea celui de-al doilea sezon (il termin repede si p-asta) si pot sa zic ca nu stiu ce as putea sa zic ca s-a intamplat in el, nu are actiune, ci doar cateva glume si asta ma zapaceste, deoarece are ratinguri fabuloase si recenzii incredibile si nu pot sa inteleg de ce, cand sunt alte sitcomuri bune pe piata (fracking americans).
Urmeaza 24, Prison Break, Deadwood, The Dead Zone, Millenium, Sex and the city (2 sezoane) si Columbo (doar 2 sezoane).