Looking for something?
Extemporaneous
23. Brutally honest. Misanthrope, nihilist, hedonist. Lover of noir, giallo and wushu. Mad about Gilmore Girls, West Wing & The Wire, plus Sergio Leone, Quentin Tarantino & Groucho Marx. Living on AC/DC, Dream Theater, Sonic Youth, Helloween and Metallica.-
Recent Antics
Recent Rants
Blogs
The Long Haul
- January 2012 (2)
- December 2011 (2)
- November 2011 (3)
- October 2011 (7)
- September 2011 (9)
- August 2011 (20)
- July 2011 (17)
- June 2011 (12)
- May 2011 (3)
- April 2011 (11)
- March 2011 (11)
- February 2011 (5)
- January 2011 (5)
- December 2010 (12)
- November 2010 (4)
- October 2010 (7)
- September 2010 (14)
- August 2010 (15)
- July 2010 (14)
- June 2010 (18)
- May 2010 (20)
- April 2010 (8)
- March 2010 (18)
- February 2010 (26)
- January 2010 (8)
- December 2009 (3)
- November 2009 (4)
- October 2009 (2)
- September 2009 (5)
- August 2009 (17)
- July 2009 (11)
- June 2009 (31)
- May 2009 (6)
- April 2009 (4)
- March 2009 (22)
- February 2009 (6)
- January 2009 (8)
- December 2008 (11)
- November 2008 (17)
- October 2008 (6)
- September 2008 (7)
- August 2008 (7)
- July 2008 (2)
- June 2008 (7)
- May 2008 (5)
- April 2008 (4)
- March 2008 (14)
- February 2008 (15)
- January 2008 (25)
- December 2007 (19)
- July 2007 (1)
- March 2007 (5)
- February 2007 (2)
- January 2007 (5)
- December 2006 (1)
- November 2006 (3)
- October 2006 (12)
- September 2006 (13)
- August 2006 (15)
- July 2006 (8)
- June 2006 (14)
- May 2006 (12)
- April 2006 (12)
- March 2006 (5)
- February 2006 (18)
- January 2006 (7)
- December 2005 (10)
- November 2005 (4)
Tag cloud
horror hilarious rants x-files west wing 24 stephen king army angel ER ATM personal bsg sorkin politica vienna gilmore girls buffy coal-mining bratislava sci-fi made-my-day no social life lost paris numb3rs outstanding frasier Studio 60 the wire scrubs psych northern exposure life movies best of tv joss whedon gaming sibiu teaching mr creakle csi house bones veronica mars
Monthly Archives: December 2007
Space Pilot 3000
I never saw her in the daytime. We seemed to live by night. What was left of the day went away like a pack of cigarettes you smoked. I didn’t know where she lived. I never followed her. All I ever had to go on was a place and time to see her again. I don’t know what we were waiting for. Maybe we thought the world would end.
Mentinand traditia creata anul cand, in trecerea dintre ani, am savurat un maraton Bogart, anul asta m-am tinut ocupat c-un maraton Mitchum. Luate in ordine pur cronologica, primul al serii a fost Out of the Past, cel mai bun si palpitant noir al carierei sale. Povestea a fost adaptata din cartea lui Mainwaring si retusata de catre Cain, aditiile fiind vizibile si tare, tare distractive. E un noir superb, ce urmeaza majoritatea elementelor esentiale: personaje cinice, lipsite de-a dreptul de scrupule (printre care irezistibila femeia fatala (de fapt, chiar avem doua – Jane Greer, in rolul principal, si Rhonda Fleming, intr-un rol secundar) si sarcasticul detectiv particular care nu stie in ce se baga, asta printr-un furt evident de la Dashiell Hammett si Raymond Chandler), dialog extrem de ingenios, o poveste foarte complicata cu numar ridicat de intorsaturi de situatii si tradari intre personajele, narativa non liniara prin folosirea ‘voice over’ului si flashbackurilor, atmosfera sumbra si, evident, finalul amar.
– We’ll be back, you keep the martinis dry. (more…)
Best of 2007

Asa cum era de asteptat, listele cu ‘cele mai bune [..] din 2007′ au inceput sa apara peste tot. Cele despre filme sunt in marea majoritate identice, chiar daca aproape toti au uitat de Zodiac, si destul de veridice, dar mai apar si suprize. Cum ar fi ultimul loc din topul 10 al unui editor de la cinematical:
10. 12:08 East of Bucharest (Corneliu Porumboiu, Romania)
The most exciting cinema in the world at this moment is happening in Romania, with The Death of Mr. Lazarescu, the Palme d’Or winner 4 Months, 3 Weeks and 2 Days, and this amazing Christmas comedy about a small town talk show host trying to figure out whether or not the December 22, 1989 revolution actually came to their town. Astonishingly enough, the answer isn’t so important and the film manages to wind up on a note of hope.
De asemenea, si Ebert plaseaza ’4 luni, 3 saptamani si 2 zile’ in lista sa, numindu-l unul din cele mai bune filme straine ale anului. Lista mea arata cam asa (insa n-am apucat sa vad inca Juno, Sweeney Todd, There Will Be Blood, The Assassination of Jesse James, Into the Wild si The Savages): (more…)
Posted in posted
Tagged best of, movies, outstanding
Charlie Wilson’s War

“Charlie: — You’re no James Bond.
Gust:– You’re no Thomas Jefferson either so call us even.”
Doua replici geniale, absolut candide, ce descriu perfect situatia in care se aflau cei doi patrioti infocati care vroiau sa aduca tirania ruseasca la un final sordid.
Acum de la capat: Afganistan, 25 decembrie 1979. Armata rusa invadeaza Kabul si astfel incepe un razboi ce avea sa tina noua ani si sa rezulte in moartea a mai bine de 1 milion de civili afgani si emigrarea a mai bine de 5 milioane. Presedinte american pe acea vreme, Jimmy Carter, un democrat care a facut doar mizerii in sederea sa la Casa Alba, a criticat miscarea ruseasca si a spus ca reprezinta cel mai serios atentat asupra pacii de la inceperea WW2… dar a decis ca tara sa sa stea cu mainile in san. Pe 6 aprilie 1980, ridicandu-si capul dintr-un jacuzzi fierbinte, in care se mai aflau doua dame de companie si un model Playboy, Charlie Wilson, eroul nostru, congresmanul ales al statului Texas, vede un material la televizor in care Dan Rather, purtand un turban, transmitea in direct din Afganistan, povestind despre atrocitatile din zona. Intrigat, incearca sa se puna la curent cu ce naiba se intampla. Asa incepe povestea noastra in care aflam despre modul in care un democrat, remarcabil de liberal, ce abuza de alcool, cocaina si ‘doamne ale noptii’, a ‘sponsorizat’ armata afgana si-a ajutat la naruirea URSS. (more…)
2007 in televiziune

2007 a fost un an dificil pentru televiziune. Pe de-o parte, multe seriale au ajuns la, ceea ce putem presupune a fi, datorita calitatii remarcabile, apogeul lor: House (absolut fermecator acel sfarsit de sezon trei si incep de sezon patru, a fost o schimbare bine meritata si foarte rasplatitoare), Lost (dupa un dezamagitor sezon doi si acele sase episoade din toamna care n-au impresionat, al doilea val de episoade din sezonul trei au readus Lost pe acel piedestal pe care-l situasem la sfarsitul primului sezon), BSG (chiar daca sfarsitul sezonului trei m-a lasat c-un gust amar in gura, in situatia in care singurul personaj pe care nu-l uram era Tigh, drumul pana aici a fost unul extrem de palpitant), Weeds (venirea lui Matthew Modine in oras a dat nastere unor arcuri de poveste excelente, pacat ca, incet, incet, s-a dus comedia din serial si acum a ajuns o drama cu scapari periodice de ironii) si How I Met Your Mother (ce naiba mai e de zis? a doua parte a sezonului doi si prima parte a sezonului trei au format ceea ce as putea sa numesc cele mai amuzante 24 de episoade de la sfarsitul sezonului 6 din Friends). Tot in cadrul aspectelor pozitive intra si aditiile fermecatoare la lista de TV de calitate: Pushing Daisies (cel mai original si incitant serial de la Dead Like Me si Wonderfalls incoace… in mod miraculos, acestea sunt tot ale lui Fuller; un fel de Amélie cu diferentele ca e intr-adevar superb si nu e deloc dulceag), Mad Men (ge-ni-al), si, vazute strict ca satire, Dirty Sexy Money (povestile sunt absolut hilare, iar distributia face toti banii pe care-i am in buzunare) si Californication (Duchovny a revenit, in sfarsit, in televiziune, de data asta strlaucind si amuzandu-ne excesiv, episod dupa episod).
Pe de alta parte (more…)
Posted in posted
Tagged best of, bsg, gilmore girls, HIMYM, house, lost, outstanding, rome, sorkin, the dead zone, tv, veronica mars, weeds
Alocatii
Am aflat si eu ca nu se vor mai da alocatii de la 1 ianuarie celor de peste 18 ani, marind in acelasi timp alocatia la 32 RON. Idee excelenta a dejectiei de la conducerea guvernului. Vrem bani? La munca cu noi! Ce naiba, facem doar 6-7 ore la scoale si ne pregatim de 2 examene. Avem timp si pentru un job part-time.
Cel mai de kko guvern..
Is Bhutto really dead?
Controverse
Ba a murit in explozie, ba impuscata, ba fractura craniana. Acum mai aruncam si niste rapoarte de autopsie false si situatia e total clara, nu-i asa? Maine-poimaine ne trezim ca de fapt n-a murit si ca totul e conspiratie gen 24. Bleah..
Si acea presupusa scrisoare lasata de Bhutto in care anunta ca daca pateste ceva, Presedintele este vinovat, imi alimenteaza suspiciunile.
Frets on Fire
Frets on Fire este o clona open-source a mult mai celebrului joc Guitar Hero. Modul de joc este foarte simplu: ai 5 butoane corespuzatoare freturilor de pe controllerul tip-chitara pe care trebuie sa le apesi in mod sincronizat cu notele ce apar pe ecran. Pentru a juca Frets on Fire te poti folosi de controllere originale Guitar Hero de PS2 sau Xbox 360 sau poti folosi chiar keyboardul (tastele F1-F5 pentru frets si inca o tasta pentru strumming) dupa cum sugereaza urmatoarea poza. De retinut ca jocul vine doar cu 3 melodii default create de autor. Ai posibilitatea de a-ti crea propriul set de note pentru o melodie custom (encodata ogg) sau chiar sa importi melodiile din jocurile Guitar Hero de pe console. A treia posibilitate, mai putin legala, intr-adevar, o reprezinta song packurile de pe torrenti (inclusiv cele din seria GH). Jocul dispune si de mod multiplayer (splitscreen) asemanator cu Guitar Battle din GH3. Fiind open source, jocul are o comunitate foarte puternica de modding si songmaking. Exista chiar si o lista de High-Scores numita World Charts.
Jocul este simplu, intuitiv si extrem de distractiv, fiind adresat deopotriva copiilor si adultilor. It makes a mean party game, mai ales pentru cei ce nu mai sunt “hardcore l33t gamerz”.