Sweet Jane
Oarecum deoarece sunt construit diferit. Sunt o jigodie nesuferita care nu pune mare pret pe amintiri. Nu sunt o fire nostalgica, nu m-apuca dorinte inflacarate atunci cand ma gandesc la vremurile de demult. Asta nu inseamna insa ca nu ma gandesc cu zambet cu buze la vremurile de demult, doar ca realizez ca sunt in trecut, iar cum viata se desfasoara in mod liniar (nu asa cum apreciem timpul si spatiul cand studiem podul Einstein-Rosen)… realizez inutilitatea gandului. Acum c-am lamurit asta, hai sa incepem cu amintirile placute:
… prietenii de altadata, acum ca i-am alienat, aproape complet, pe toti. Sahul si tablele la orice ora din orice zi a saptamanii scolare cu Adi si Sebi, chiulul zilnic cu Gabi, maratoanele de film cu Mishu, berile in Phoenix (& Co.) cu Alex si ruler of all that is evil, sitcomurile fara oprire alaturi de Dani, sedintele de cate patru-cinci ore de Heroes III cu Nicu, si, ultima doar estetic, valurile de atac de pe Utopia cu toti ceilalti.
… ego-ul meu de altadata, cand nu eram asa de cinic si extenuat sufleteste. Acum cand la orice vorba auzita trebuie sa remarc ceva sarcastic si, in mod obisnuit, al naibii de insultator, la orice ban primit gasindu-ma nevoit sa-l ridic in aer pentru verificarea elementelor de securitate, orice invitatie primita e tratata cu indiferenta, orice jignire e anticipata cu doua mai rautacioase, orice noua cucerire e tratata lejer, nicidecum cu nevoia mea obsesiva de altadata de a impresiona (de-asta-mi sta atat de aproape de inima-mi mica si neagra efortul supra-omenesc depus de Dan in Sword of Orion), orice atitudine pseudo-superioara e primita cu ostilitate si diverse metafore si eufemisme brutale, orice intrebare fara raspuns e privita ca o noua provocare in care nevoia mea patologica de a avea dreptate ia fraiele.
… lipsa unei culturi cinematografice, cand inca mai puteam fi surprins de un film, cand nu puteam prezice finalul dupa un sfert de ora de film, cand inca aveam incredere in filme.
… liceul, mai exact modul in care am trecut prin el – student model cu zeci de diplome si premii, dar care, in patru ani, nu a fost la scoala cat, puse cap la cap, ar aduna un an de scoala. zeci de olimpiade, proiecte la fizice si informatica, diverse site-uri, schimburi de experienta, revista liceului, consiliul liceului, concursuri televizate, baruri, baruri, baruri si iar baruri. jess mariano v2.0.
… ambitia de altadata, care a murit odata cu idealismul dupa ce-am vazut cum functioneaza lumea de fapt.
… gelato, pizza, lasagna, ragù alla bolognese, carbonara, peroni, toate facute cum trebuiesc facute.
… batai cu apa, certuri religioase, cuba, discutii aproape fara sfarsit despre LotR, punere in scena a parti din Gladiatorul.
Stresez mai departe pe ioana, rafaela si roxana… pentru ca pot. Now be gone! There’s more Farscape to be seen!
December 15th, 2008 at 22:15
Oh ce vremuri. lx.ro & blogspot.com vremuri. :)) S-a notat, Cristian.
December 25th, 2008 at 11:46
de Bucuresti, librarii, Coffee Grind si Cismigiu, nimic :)
December 25th, 2008 at 12:28
shush, nu mai da din casa :))