– Marian Coman • Nopti Albe, Zile Negre – comedie? fantezie? absurdism? toate se combina in acest efort pentru rasturnarea clepsidrei. Toate povestirile, niciuna impresionanta, se valorifica abia la final, si inca sunt confuz asupra calitatii. Ce pot sa zic, m-a lasat un pic ambiguu asupra abilitatii autorului, noroc cu Testamentul de Ciocolata, citit candva luna trecuta, care mi-a placut foarte mult, altfel as fi urmat sfatul autorului de-a-l indemna sa se lase de scris si sa se inscrie intr-o organizatie de aparare a drepturilor copacilor. Mi-a placut, dar e recomandat exclusiv cunoscatorilor.
– Roxana Branceanu • Sharia – drama a claselor sociale, urban fantasy si-un mister ingenios, toate pe fundalul unei distopii ecologice. Ei, ce nu e de placut la asta? Pai, misterul nu a fost deloc misterios, fantezia a aparut in mici proportii, iar personajele, desi bine definite, nu au fost atat fermecatoare si nu ne-am atasat de ele pe cat de mult ar fi trebuit. Chiar si-asa, cu cele mentionate si un final cumpatat, un debut foarte bun.
– Sebastian A. Corn • Adrenergic – uimitor. O nuvela cyberpunk care si la 16 ani de la debut inca te tine in priza – bine, ajuta faptul ca in primul sfert al cartii habar nu ai ce naiba se intampla. Indeajuns de scurt cat sa poata fi citit dintr-o bucata si indeajuns de lung cat sa fie palpitant de-a-ntregul, Adrenergic e aproape o opera de geniu – povestea unui Ben Reich post-modernist reuseste concomitent sa impresioneze si sa puna pe ganduri – totul cu ani buni inaintea popularitatii cinematografice a realitatilor virtuale. Un deliciu.
– Sanctuary (S2) – au incercat sa schimbe natura dupa-sablon a episoadelor din sezonul 1, reinventandu-se in mod constant in acest sezon, fiecare episod dupa cate un obositor cliseu al televiziunii. Distributia se schimba si ea, plecand personajele care-mi placeau, in schimbul lor aparand altele – plictisitoare arhetipuri sf. Nu ma intrebati cum am reusit sa supravietuiesc intreg sezonului pentru ca n-am putut, am abandonat undeva la mijlocul episodului 10/13. Daca primul sezon a fost cat-de-cat ok, o metoda decenta de-ati pierde vremea, sezonul doi e un rateu major, o monstruozitate care trebuie evitata cu orice cost.