Who Are You Going To Believe, Me Or Your Own Eyes?

Intreaga seara s-a desfasurat ca un film de la fratii Marx. Hai s-o luam insa in ordine cronologica.

Weekend mizerabil. Munca oribila sambata, mult prea multe atributii considerand renumeratia, plus tinut peste program si a patra discutie notabil in contradictoriu cu seful. A venit timpul, maine depun preavizul de demisie. Revenind, duminica a fost ultimul examen din sesiune – drept comercial – amanat, la insistentele mele, cu o saptamana de catre sefa de an, spre evidentul deliciu al colegilor care doreau sa scape odata si sa se apuce de licenta. 5 subiecte din care 2 am stiut perfect, 2 le-am intuit vorbind mai mult de caracteristicile generale, unul (evolutia reglementarilor privitoare la somatia de plata) care m-a lasat rece si n-am stiut sa-l atac. Que sera sera.

Revenind, azi. Cum ieri a fost ultimul examen si joi este cursul festiv (roba, toca, beri, alergand gol pe holurile universitatii), iar licenta abia pe finalul lui iulie (pe 14 proba scrisa, pe 19 cea orala), se apropia timpul de-a-mi scoate parintii si matusa la o masa fastuoasa la un restaurant pentru a celebra evenimentul, iar cum BigBro tocmai ma anuntase ca astazi are avion incoace, am copt impreuna o surpriza.

Don’t look now but there’s one man too many in this room and i think it’s you.

Eu am ademenit parintii si matusa la restaurant, dupa ce-am plecat mai devreme si-am lasat cheia de acasa la o vecina, iar in timp ce noi ne uitam pe meniuri a sosit si BigBro, dupa ce-a trecut pe-acasa sa-si lase bagajele si sa faca un dus, gratie unui prieten pe care l-am stresat cu telefoane sub pretextul de-a ma ajuta sa car cateva cutii de carti – discretia era esentiala ca planul sa functioneze. Nimeni nu trebuia sa stie ca el avea sa se intoarca in tara vara asta, cu atat mai putin astazi.

Trebuia sa plecam de acasa si sa lasam timp lui BigBro sa se improspateze, la mijloc fiind doar mesaje transmise intre mine si el deoarece avea doar cartela de Franta pentru ca numarul Vodafone i s-a prescris, insa parintii nu voiau sa plece deoarece era un film interesant pe Diva care mai avea ~30min, iar matusa varsase cafea pe fusta asa ca trebuia sa schimbe tinuta cu totul.

I’ll do anything you say. In fact I’ll even stay. But I must be going.

Intr-un final, dupa enervari si injuraturi neverbalizate, am ajuns cu totii la masa. Ajung meniurile, tot incercam sa-i conving sa-si comande tot ce vor pentru ca e pe seama si socoteala mea, dar greu sa te faci inteles cu oamenii de-o anumita varsta. BigBro fiind plecat de 11 luni si 5 zile, nu se astepta nimeni sa se intoarca, mai ales dupa ce a spus in mod repetat ca slujba nu-i permite. Nu mica le-a fost surpriza sa-l vada stand in tocul usii restaurantului. I-au apucat lacrimile pe toti. Eu si BigBro doar ne hlizeam.

Comandam cu totii si incep sa iasa secretele. BigBro povesteste ca s-a intors pentru o saptamana, spre mirarea tuturor, pentru a asista la festivitatea mea, nunta unui verisor si-a unei verisoare (nu intre ei), cat si a sta alaturi de his-important-other care se intorsese si ea din Paris saptamana trecuta pentru sesiunea de examene. Continua detalierea aratandu-le cheia noului apartament – nou in ghilimele, l-a cumparat in octombrie 2009, iar de atunci eu l-am avut in grija si administrare, dar nimeni n-a stiut de existenta sa.

I find television very educating. Every time somebody turns on the set, I go into the other room and read a book.

Pentru a nu ma lasa mai prejos, si eu dezvalui un secret – de la 1 mai 2011, Mishu, primul si cel mai apropiat prieten al meu, lucreaza la Dell, biroul Bratislava, la Tech Support ca Senior Assistant, iar recent el a recomandat CV-ul meu in baza lor de date – iar saptamana trecuta am trecut de primele interviuri si maine, marti, 14.06, e programat interviul final, de peste o ora, cu cei trei sefi – manager, seful HR si seful biroului, pentru a determina viitorul meu.

Daca totul merge bine maine…. dream come true – as incepe de la 1 august pe acelasi post ca si Mishu, in aceleasi conditii – salariu 850€ si acces gratuit la salile de fitness din sediul Dell, posibilitate de inchiriat o camera in apartamentul lui Mishu – 20mp pentru 175€, plus o prima de relocare de 1000€. Adica as castiga 350% din cat castig acum.

Time flies like an arrow. Fruit flies like a banana.

Fericit ca sunt atat de aproape sa realizez ceva ce nu doar ar aduce castiguri dar mi-ar si placea am considerat ca e timpul sa golesc paharul de Stella. Moment in care incepe BigBro sa vorbeasca de noua lui slujba – de care nici eu nu stiam – fosta lui slujba fiind ospatar la un restaurant unde reusea sa obtina ~1800€ pe luna, actuala fiind manager la un restaurant construit acum doua luni de catre patronii de la fosta slujba – manager care sta numai la costum si cravata si supervizeaza tot ce se intampla in restaurant – pentru 2500€ pe luna.

Asadar 1000% din cat castig acum. Evident mi-a venit berea pe nas – in plus, m-a apucat rasul cand eu am achitat nota integrala gandindu-ma la diferenta dintre noi. Maxilarele celor de la masa au trebuit ridicate cu o macara. Eram cu totii in stare de soc.

O noapte placuta… pana vine ziua de maine cand trebuie din nou sa ma trezesc la 5 sa invat inainte de-a pleca la munca – sa vedem totusi daca-mi va cere seful sa respect preavizul de 20 de zile lucratoare sau il voi scoate din sarite indeajuns incat foaia sa produca efecte imediate.