Primind telefonul tipic de la fostul sef, ma prezint ieri la sediu. Dupa cateva probleme tehnice, plecam, un ansamblu de 13 reprezentanti, in sfarsit catre Eforie Nord, la Complexul Dunarea, unde pana duminica are loc Scoala de Vara a Tinerilor Democrat Liberali. La fata locului se observa ca acea conferinta e orice numai asta nu, Udrea si Igas doar batandu-ne cu pumnul in piept la fiecare problema ridicata de cei din sala, fara a se osteni sa raspunda vreodata la obiect. Daca Udrea m-a plictisit prin platitudini si furturi din platformele americane (green power! youth vote! fun!), Igas s-a facut remarcat prin faptul ca n-a acordat niciodata subiectul cu predicatul: “structurile are”, “institutiile nu are”. Dupa cele din urma mi-am dat seama ca n-are niciun rost sa mai stau in sala. Am iesit la aer, iar in alte zece minute s-a incheiat si intalnirea. Am mai stat un sfert de ora la cafea si alune, dar neavand cu cine purta o discutie, sun dupa sofer sa vina sa ne ia inapoi acasa.
Acasa, evident, pizze si beri. Candva dupa 8, ma intalnesc cu fostul sef, absent intreaga zi, care vrea sa merg cu el inapoi in Eforie. Oki doki. Ne intoarcem in Nord la Dunarea, realizam ca nu mai sunt camerele libere promise comitetului nostru, vedem ca nu e mai nimeni pe acolo, asa ca plecam catre Sud, la Briza Marii, cealalta locatie dedicata cazarii. Nu plecam insa inainte de-a da de Traian Ungureanu, cel care a scris tampenia asta in 2008, care tocmai sosise. Blah. Ne cazam la Briza Marii, dam de Razvan Mustea, ne intoarcem la Dunarea pentru un suc, apoi acasa. A ramas ca astazi sa ne intoarcem acolo, eventual daca e pe bune si chiar se discuta lucruri, nu doar se pupa funduri, am ramane intreg weekendul. Slabe sanse insa.