Author Archives: Cristi

Bigbro & his-important-other au venit si au plecat. I-am plimbat prin oras si i-am scos la mese savuroase, acasa i-am trat cu gin si cheesecake… dar pana si ei au observat spiritul post-apocaliptic al Bratislavei, acest catun izolat si pustiu. Venind din Paris, un soc fantastic sa flanezi prin Centrul Vechi la ora 22 fara sa vezi om pe strada. Vazand calitatile deprimante ale orasului, cat de nefericit sunt fara R. si faptul ca am incercat tot posibilul pentru a avansa cariera mai departe de aici fara succes, Bigbro si-a pus si el stampila de aprobare pe plecarea mea, n-a mai tunat si fulgerat cum a fost pana acum.

Munca e ok, ne tine pe toti ocupati mai putin sefii care tot pun bete-n roate si gasesc noi proiecte prin care sa ne opreasca din a obtine bonusuri. Desi eu si alti 5 din departament avem 100% la toate criteriile de evaluare de la toti clientii in ultima luna, nu suntem eligibili pentru bonus din cauza noului criteriu care pretinde ca acel client sa nu mai sune cu vreo (alta) problema (unrelated) sau intrebare in urmatoarea saptamana. Not at all amusing.

Cautarea pentru noul chirias care sa ma inlocuiasca in apt merge bine, am gasit o romanca care e foarte interesata. Proprietarii, din pacate, sunt in afara SK saptamana asta, deci abia joia viitoare vom putea semna, sper.

Mi-am repartizat zilele ramase de concediu/bonus pentru lucru in zile nationale astfel incat atunci cand vine R. saptamana viitoare vom avea 5 zile si jumatate impreuna, iar in iunie ultima zi de lucru va fi 24, pe 25 fiind nevoie doar de 30min sa rezolv ultimele bucati de birocratie de la birou.

R. vine miercurea viitoare, in ultima mea zi dintr-o tura de 10 zile fara pauze. Mi-e atat de dor de ea ca aproape ma urc pe pereti. Pluginul de Rainmeter care-mi masoara zilele si orele ramase pana la venirea ei e singurul lucru pe langa Gilmore Girls si Bombay Sapphire care ma tine judicios. Abia astept sa se termine odata escapada SK sa ma intorc la ea.

No, listen, I woke up this morning and I realized that I have studied and talked about great literature all my life and those stories are replete with characters that let opportunities slip by. But what I teach is more than just literature, its lessons in life. And if I don’t follow the tenants of those lessons, I’m not the man I thought I was. The man I want to be.

Tocmai a venit prima mea evaluare de la antrenori catre toti superiorii mei:

* statistici statistici statistici statistici statistici statistici *

You have been on the phone for 2 weeks now, and you have moved from a shy-quiet person to a smooth customer handler.

I can see you have taken the call flow very seriously, you have been doing it most of it by the book. Terrific! You not only get the appreciation from your team, but also from customer as they are already scoring you with 100% CE, not to mention you were making revenue during your first day on the phone.

Note: it will be unfortunate for us to see you leaving our team, as so far you have proven to be a valuable addition to it. Keep that spirit wherever you go!

Tocmai m-a anuntat TL de rezultatul conferintei pe care a avut-o cu TL echipei de mail si HR manager – e imposibila mutarea, in ciuda aprobarii ambilor TL. Regulamentele interne de aici nu permit gradul asta de lucru la distanta, nu doar lucrand intr-o echipa, dar nici macar angajat drept contribuitor independent la echipa de mail. Mi-a dat restul saptamanii sa ma gandesc daca vreau sa raman aici sau continui cu preavizul pentru final de iunie. Thoughts, anyone?

later edit: asta fuse magicul post numarul #700, adunand laolalta 100 de pagini de idei. Vroiam ca postul asta sa fie interesant si impresionant, sa vorbesc despre ultimii 7 ani cu acest blog… dar n-a fost sa fie. Am continuat in stilul cu care deja v-am obisnuit in ultimele luni – ca si cum as scrie intr-un jurnal, a sounding board for my thoughts and emotions, ca la inceputul blogului, inainte sa devina o cronica de vizionari si lecturi.

As fi vrut sa fac o retrospectiva a anilor, dar pare de prisos. Zic doar ca nu regret venirea in Bratislava – e o experienta interesanta – chinurile lingvistice si birocratice pentru o relocare trebuiesc traite pentru a fi intelese, insa exista si parti bune – spre exemplu o escapada de doua saptamani libere cu R., hoinarind prin trei tari si incercand aproape zilnic un restaurant nou. Ca si toate celelalte evenimente despre care am istorisit in aproape o decada, o consider si pe asta a learning experience.

Un ultim punct – va multumesc voua, cititorilor fideli, care mi-ati fost alaturi de la bun inceput si inca ma cititi si indrumati.

Primul meu weekend singur a fost absolut criminal – nu se mai termina, iar la orice ma uitam (MASH, Lost, Northern Exposure) vedeam oameni blocati in locuri in care nu vroiau sa fie… a la Joey in Friends S4 finale.

Azi dimineata mi-am dat preavizul pentru apartament si la munca. Am anuntat proprietarii ca plec la final de iunie, pana atunci o sa caut pe cineva sa ma inlocuiasca ca sa nu-i las pe Ros si Max in pom. Ros a decis si ea ca nu mai ramane in SK, s-a saturat de Bratislava si pleaca la final de iulie.

Acum ca am fost refuzat pentru ambele pozitii la Dell.ro (Perot), am tot insistat la TL si coach sa ma recomande TL echipei de mail, tocmai la timp ca au venit primele sondaje independente de la clienti si am 100% pe toate criteriile. Din pacate acea TL si-a luat un weekend lung si ei inca n-au apucat sa vorbeasca cu ea. Am discutat azi cu TL si am ajuns la un acord ca in situatia in care transferul la Mail nu se face, sa plec la final de iunie. Pana atunci, aplicat cu CVul updatat mai peste in RO in speranta ca experienta de aici si diplomele vor conta pentru ceva.

R. revine abia la final de luna pentru un weekend prelungit (24-27), iar BigBro-and-his-important-other vin pentru doua zile peste doua saptamani. It seems like i’ve been here forever, but there’s finally an end in sight, whatever happens, whether or not I get the mail job.

Apparently I look like this. R. e departe, iar eu o sa incep primul weekend singur in mai bine de o luna. Pentru o situatie si mai Shining-esque, Max si Ros inca sunt plecati. Intalnirea cu seful pe Core a mers ok, mai mult informativa decat instructiva, n-am intrat in belele. Eu fiind eu, l-am inclus si pe el in ecuatie si i-am vorbit de echipa de mail, dar a pretins intalniri cu echipa si altele sedinte pentru care ar fi nevoie sa ma intorc in Bratislava lunar, daca ar fi sa ma transfer.

Ieri am cerut un status update de la TL echipei de mail, deocamdata nimic, cel mai devreme iulie. Saptamana viitoare o sa vorbeasca cu sefii ei pentru a cere permisiune de-a elimina procedurile tipice, sa fiu intr-adevar working remote, sa nu ma tarasca in Bratislava niciodata. Concomitent, o sa vorbeasca cu coach/TL meu pentru recenzii/recomandari, sa fie sigura ca merit postul, n-ar mai face concurs pentru el.

De la Dell.ro (dupa putina munca detectivistica am descoperit ca, de fapt, e Perot, de-aia lumea nu stie de el), inca niciun raspuns desi teoretic ieri a expirat perioada de 10 zile lucratoare in care ar fi trebuit sa ma conteze si totusi status e resume acknowledgement. O sa incerc sa sun acolo, poate reusesc sa ajung la HR/TA.

Antrenorul o sa vorbeasca azi din nou cu antrenoarea din Ro, i-a trimis CVul meu acum doua saptamani si totusi niciun raspuns.

And now i’m back to the sad-puppydog-look.

later edit (12.51): am reusit sa vorbesc cu agentul TA de acolo, raspuns negativ. Echipa de Mail  de aici ramane ultima speranta.