Author Archives: Alex

Un scriitor nu uita niciodata momentul cand, pentru prima oara, primeste cativa banuti sau un elogiu in schimbul unei povesti. Nu uita niciodata momentul cand, pentru prima oara, simte in sange dulcea otrava a vanitatii si crede ca, daca izbuteste sa faca astfel incat nimeni sa nu-i descopere lipsa de talent, visul literaturii va fi in masura sa-i aduca un acoperis deasupra capului, o masa calda la sfarsitul zilei si lucrul la care ravneste cel mai abitir: un nume tiparit pe o biata bucata de hartie, care cu siguranta va trai mai mult decat el. Un scriitor e condamnat sa-si aminteasca acest moment, fiindca in clipa aceea e deja pierdut, iar sufletul sau are deja un pret.

“Jocul ingerului” porneste de la o premisa simpla, dar eficienta. Tortura de a fi scriitor (si aici nu ma refer la writer’s block) domina romanul lui Zafon. David Martin, un tanar de 18 ani este angajat la cotidianul La Voz de la Industria ca baiatul bun la toate, cafea, anunturi mortuare si publicitare, obisnuitele. Datorita prieteniei sale cu bogatul si influentul Don Pedro Vidal, obtine sectiunea de proza scurta din ziar pentru a-si publica o serie de povestiri macabre, “Misterele Barcelonei”. Nu trece mult timp neobservat si primeste scrisori de apreciere de la un misterios A.C. , un editor francez. Ar trebui sa mentionez ca multumirile includ si o vizita la un local exclusivist pentru domni :) . Anii trec, iar eroul nostru se indragosteste de Cristina, fata soferului lui Don Pedro. Pentru a-i oferi viata pe care el considera ca o merita, David intra intr-un contract foarte dezavantajos cu o editura pentru a scrie o serie de romane fantastice, Orasul Blestematilor, sub pseudonimul Ignatius B. Samson. Desi totul pare in regula, lumea lui David se cufunda usor intr-un intuneric care-i va domina spiritul si pofta de viata. Femeile, bautura nu mai au aceeasi atractie. In acest moment intra din nou Andreas Corelli, care-i ofera o portita de iesire, promitandu-i nici mai mult, nici mai putin decat “marile sperante”.