Tag Archives: no social life

Cartea #1, Way of Shadows, mi s-a parut a fi un fantasy aproape perfect. (more…)

Wee, au ajuns cartile in doar o saptamana de la comanda! Toate, mai putin Dreamsongs. Fiecare un festin vizual, Wizard Knight fiind un TPC gargantuan cu o formatare placuta si ilustratii, iar Chronicles of Amber o bijuterie tipica GollancZ. De asemenea a ajuns, intr-un final, desi a fost comandata cu doua zile inaintea celor de pe ebay, si Carrion Comfort, aceasta caramida irezistibila cu un font ireal de mic pentru o editura mare – rivalizand Wordsworth si Penguin Classics. Un deliciu insa sa le am pe toate aproape, iar Gene Wolfe si Zelazny la 5$ bucata, cu tot cu transport, e pomana clara, sunt in stare impecabila, nici nu zici ca au fost citite/apartinut altcuiva. Carrion Comfort, TPB, gigantic si cu un font minuscul, pare sa fie o delicatesa de nivelul lui The Terror, iar asta spune al naibii de mult.

Un scriitor nu uita niciodata momentul cand, pentru prima oara, primeste cativa banuti sau un elogiu in schimbul unei povesti. Nu uita niciodata momentul cand, pentru prima oara, simte in sange dulcea otrava a vanitatii si crede ca, daca izbuteste sa faca astfel incat nimeni sa nu-i descopere lipsa de talent, visul literaturii va fi in masura sa-i aduca un acoperis deasupra capului, o masa calda la sfarsitul zilei si lucrul la care ravneste cel mai abitir: un nume tiparit pe o biata bucata de hartie, care cu siguranta va trai mai mult decat el. Un scriitor e condamnat sa-si aminteasca acest moment, fiindca in clipa aceea e deja pierdut, iar sufletul sau are deja un pret.

“Jocul ingerului” porneste de la o premisa simpla, dar eficienta. Tortura de a fi scriitor (si aici nu ma refer la writer’s block) domina romanul lui Zafon. David Martin, un tanar de 18 ani este angajat la cotidianul La Voz de la Industria ca baiatul bun la toate, cafea, anunturi mortuare si publicitare, obisnuitele. Datorita prieteniei sale cu bogatul si influentul Don Pedro Vidal, obtine sectiunea de proza scurta din ziar pentru a-si publica o serie de povestiri macabre, “Misterele Barcelonei”. Nu trece mult timp neobservat si primeste scrisori de apreciere de la un misterios A.C. , un editor francez. Ar trebui sa mentionez ca multumirile includ si o vizita la un local exclusivist pentru domni :) . Anii trec, iar eroul nostru se indragosteste de Cristina, fata soferului lui Don Pedro. Pentru a-i oferi viata pe care el considera ca o merita, David intra intr-un contract foarte dezavantajos cu o editura pentru a scrie o serie de romane fantastice, Orasul Blestematilor, sub pseudonimul Ignatius B. Samson. Desi totul pare in regula, lumea lui David se cufunda usor intr-un intuneric care-i va domina spiritul si pofta de viata. Femeile, bautura nu mai au aceeasi atractie. In acest moment intra din nou Andreas Corelli, care-i ofera o portita de iesire, promitandu-i nici mai mult, nici mai putin decat “marile sperante”.

Tocmai ce-a venit Under The Dome (20ron), Dhalgren (25ron) in schimb lasandu-se in continuare asteptat. Astazi am mai comandat Varney the Vampyre, Last Argument of Kings, The Blade Itself si Before They are Hanged, toate astea fiind bunatati trade paperback (13/20) pentru doar 77ron. BD, te iubesc.

George R. R. Martin a mers ceva mai greu decat ma asteptam – le vedeam ca mici adorabilitati pentru un total de doar 4000pg, dar uitasem ca sunt paperbackuri indesate a caror formatare duce 43 de randuri pe pagina, nu-i de mirare ca varianta Nemira are 6000pg. Lectura a inceput cu stangul deoarece dinainte sa ridic coletul de la posta deja eram presat de timp – in cele doua zile dintre expedierea coletului si sosirea lui cineva a cumparat cartile, asa ca aveam termen limita o saptamana – miercuri la 14 le-am ridicat, miercuri la 13 trebuie sa le expediez, ca sa le poata da vineri. Ca sa fie potul indulcit, atunci a venit si Bigbro, deci miercuri si joi au fost pierdute intre pizzerii/baruri/sali de biliard. De vineri insa, cand a plecat Bigbro, am intrat intens in ele – vineri prima carte, sambata a doua, duminica si azi a treia.

Prima carte, A Game of Thrones, (more…)