The Only Way I Can Deal With Pain Is To Spread It Around

2007 a fost un an dificil pentru televiziune. Pe de-o parte, multe seriale au ajuns la, ceea ce putem presupune a fi, datorita calitatii remarcabile, apogeul lor: House (absolut fermecator acel sfarsit de sezon trei si incep de sezon patru, a fost o schimbare bine meritata si foarte rasplatitoare), Lost (dupa un dezamagitor sezon doi si acele sase episoade din toamna care n-au impresionat, al doilea val de episoade din sezonul trei au readus Lost pe acel piedestal pe care-l situasem la sfarsitul primului sezon), BSG (chiar daca sfarsitul sezonului trei m-a lasat c-un gust amar in gura, in situatia in care singurul personaj pe care nu-l uram era Tigh, drumul pana aici a fost unul extrem de palpitant), Weeds (venirea lui Matthew Modine in oras a dat nastere unor arcuri de poveste excelente, pacat ca, incet, incet, s-a dus comedia din serial si acum a ajuns o drama cu scapari periodice de ironii) si How I Met Your Mother (ce naiba mai e de zis? a doua parte a sezonului doi si prima parte a sezonului trei au format ceea ce as putea sa numesc cele mai amuzante 24 de episoade de la sfarsitul sezonului 6 din Friends). Tot in cadrul aspectelor pozitive intra si aditiile fermecatoare la lista de TV de calitate: Pushing Daisies (cel mai original si incitant serial de la Dead Like Me si Wonderfalls incoace… in mod miraculos, acestea sunt tot ale lui Fuller; un fel de Amélie cu diferentele ca e intr-adevar superb si nu e deloc dulceag), Mad Men (ge-ni-al), si, vazute strict ca satire, Dirty Sexy Money (povestile sunt absolut hilare, iar distributia face toti banii pe care-i am in buzunare) si Californication (Duchovny a revenit, in sfarsit, in televiziune, de data asta strlaucind si amuzandu-ne excesiv, episod dupa episod).

Pe de alta parte (more…)

Rome este un serial produs de HBO si BBC, un proiect in valoare de peste 100 mil $ si in totalitate filmat in Italia. Totul este un joc politic, in serial se arata doar luptele pentru putere ce au loc intre patricieni si plebei, respectiv Cezar si Pompei. Povestea este intocmai cu realitatea in proportie de 90% (doar povestile cu Lucius Vorenus si Titus Pullo au fost fictiune, deci si intrepatrunderea povestii lor cu cea a lui Cezar a fost ireala), se arata foarte putine lupte propriu zise (totusi, culmineaza cu lupta brutala din arena din penuntilmul episod al primului sezon), dar mult dialog interesant si povesti fascinante ce pana acum nu au prezentate conform istoriei (poti uita ce stiai despre Roma Antica din filme precum Ben-Hur, Spartacus, Cleopatra sau Gladiatorul)). Decorurile, costumele si arhitetectura sunt toate superbe, ai la ce casca ochii. Actorii in mare parte sunt necunoscuti, dar fac o treaba minunata. Rome e un serial exceptional, ce respecta istoria (Petersen eat your heart out), cu actori buni, povesti interesante si elemente vizuale savuroase, iar eu il recomand atat cinefililor de rand, cat si impatimitilor istoriei.